Română
Surah Al-Qiyamah ( The Resurrection ) - Aya count 40
لَا أُقْسِمُ بِيَوْمِ الْقِيَامَةِ
( 1 ) 
Nu! Jur pe Ziua Învierii!
وَلَا أُقْسِمُ بِالنَّفْسِ اللَّوَّامَةِ
( 2 ) Nu! Jur pe sufletul mereu-dojenitor!
أَيَحْسَبُ الْإِنسَانُ أَلَّن نَّجْمَعَ عِظَامَهُ
( 3 ) Omul socoate că nu-i vom strânge la un loc oasele?
بَلَىٰ قَادِرِينَ عَلَىٰ أَن نُّسَوِّيَ بَنَانَهُ
( 4 ) Ba da! Noi avem putinţa de a-i potrivi şi oscioarele degetelor sale.
بَلْ يُرِيدُ الْإِنسَانُ لِيَفْجُرَ أَمَامَهُ
( 5 ) Înainte de aceasta însă, omul doreşte întotdeauna desfrâul.
يَسْأَلُ أَيَّانَ يَوْمُ الْقِيَامَةِ
( 6 ) El întreabă: “Când va veni Ziua Învierii?”
فَإِذَا بَرِقَ الْبَصَرُ
( 7 ) Atunci când vederea fi-va fulgerată,
وَخَسَفَ الْقَمَرُ
( 8 ) când luna fi-va acoperită,
وَجُمِعَ الشَّمْسُ وَالْقَمَرُ
( 9 ) când soarele şi luna împreună fi-vor puşi.
يَقُولُ الْإِنسَانُ يَوْمَئِذٍ أَيْنَ الْمَفَرُّ
( 10 ) În Ziua aceea omul va spune: “Încotro este oare scăparea?”
كَلَّا لَا وَزَرَ
( 11 ) Ba nu! Nu este nici un cotlon de ascunzătoare.
إِلَىٰ رَبِّكَ يَوْمَئِذٍ الْمُسْتَقَرُّ
( 12 ) În Ziua aceea, numai la Domnul tău găsi-vei alinare.
يُنَبَّأُ الْإِنسَانُ يَوْمَئِذٍ بِمَا قَدَّمَ وَأَخَّرَ
( 13 ) În Ziua aceea, omului i se va da ştire cu ce a ieşit înainte şi cu ce a rămas în urmă.
بَلِ الْإِنسَانُ عَلَىٰ نَفْسِهِ بَصِيرَةٌ
( 14 ) Omul asupra lui însuşi este mărturie vădită,
وَلَوْ أَلْقَىٰ مَعَاذِيرَهُ
( 15 ) chiar dacă îşi deşartă dezvinuirile.
لَا تُحَرِّكْ بِهِ لِسَانَكَ لِتَعْجَلَ بِهِ
( 16 ) Nu-ţi mişca limba, atunci când îl citeşti zorindu-te la capăt să ajungi!
إِنَّ عَلَيْنَا جَمْعَهُ وَقُرْآنَهُ
( 17 ) Noi trebuie să-l strângem la un loc şi să-l citim!
فَإِذَا قَرَأْنَاهُ فَاتَّبِعْ قُرْآنَهُ
( 18 ) Şi dacă l-am citit, să-l citim iarăşi!
ثُمَّ إِنَّ عَلَيْنَا بَيَانَهُ
( 19 ) Căci Nouă ne este lăsat să-l facem pe înţeles!
كَلَّا بَلْ تُحِبُّونَ الْعَاجِلَةَ
( 20 ) Ba nu! Voi iubiţi degrabă-trecătoarea
وَتَذَرُونَ الْآخِرَةَ
( 21 ) şi daţi la spate Viaţa de Apoi.
وُجُوهٌ يَوْمَئِذٍ نَّاضِرَةٌ
( 22 ) În Ziua aceea, vor fi chipuri luminate
إِلَىٰ رَبِّهَا نَاظِرَةٌ
( 23 ) către Domnul lor căutând.
وَوُجُوهٌ يَوْمَئِذٍ بَاسِرَةٌ
( 24 ) În Ziua aceea, vor fi chipuri întunecate,
تَظُنُّ أَن يُفْعَلَ بِهَا فَاقِرَةٌ
( 25 ) la ce le va face zdrobitoarea de coaste, cugetând.
كَلَّا إِذَا بَلَغَتِ التَّرَاقِيَ
( 26 ) Ba nu! Când sufletul va sta să iasă,
وَقِيلَ مَنْ ۜ رَاقٍ
( 27 ) i se va spune: “Cine este vrăjitor?”
وَظَنَّ أَنَّهُ الْفِرَاقُ
( 28 ) Când omul îşi dă seama că desprinderea este aproape,
وَالْتَفَّتِ السَّاقُ بِالسَّاقِ
( 29 ) şi picioarele i se vor strânge unul într-altul,
إِلَىٰ رَبِّكَ يَوْمَئِذٍ الْمَسَاقُ
( 30 ) în Ziua aceea, către Domnul tău vei fi mânat.
فَلَا صَدَّقَ وَلَا صَلَّىٰ
( 31 ) El nu a crezut şi nici nu s-a rugat,
وَلَٰكِن كَذَّبَ وَتَوَلَّىٰ
( 32 ) ci a hulit şi spatele a întors,
ثُمَّ ذَهَبَ إِلَىٰ أَهْلِهِ يَتَمَطَّىٰ
( 33 ) apoi ţanţoş la ai săi a mers
أَوْلَىٰ لَكَ فَأَوْلَىٰ
( 34 ) Vai ţie! Vai!
ثُمَّ أَوْلَىٰ لَكَ فَأَوْلَىٰ
( 35 ) Şi iarăşi: Vai ţie! Vai!
أَيَحْسَبُ الْإِنسَانُ أَن يُتْرَكَ سُدًى
( 36 ) Socoate omul oare că va fi lăsat de izbelişte?
أَلَمْ يَكُ نُطْفَةً مِّن مَّنِيٍّ يُمْنَىٰ
( 37 ) N-a fost el oare o picătură de sămânţă lepădată,
ثُمَّ كَانَ عَلَقَةً فَخَلَقَ فَسَوَّىٰ
( 38 ) iar apoi un cheag de sânge? Dumnezeu l-a creat şi l-a cizelat,
فَجَعَلَ مِنْهُ الزَّوْجَيْنِ الذَّكَرَ وَالْأُنثَىٰ
( 39 ) apoi din el o pereche a făcut: bărbat şi femeie.
أَلَيْسَ ذَٰلِكَ بِقَادِرٍ عَلَىٰ أَن يُحْيِيَ الْمَوْتَىٰ
( 40 ) Oare Cel ce a făcut aceasta n-ar avea putinţa să dăruiască morţilor viaţă?
